Căminul cultural de la Cigmău este imaginea autentică a administraţiei locale din România. Se întâmplă să fie la Geoagiu, dar ar putea fi oriunde în altă parte. Faţada făţoasă a Căminului, „populată” cu evenimente festive şi reculegeri pioase, arată versiunea electorală a dregătoriei, în timp ce partea din dos, ponosită, mizerabilă şi năpădită de bălării, ilustrează parcursul aleşilor între două campanii
Marcel Bot

 

Drumul care duce spre obârşiile marelui cărturar al Şcolii Ardelene e marcat de o tablă tuciurie pe care apar literele „CIGMĂU”, acoperite de mâzgă. Nimic nu-l atenţionează pe călător că se află la câţiva paşi de locul în care s-a născut Ion Budai-Deleanu, autorul primei epopei a limbii române. E un drum îngust pe care anevoie se pot strecura două căruţe, un drum perforat de gropi, însă nu oricum pentru că gropile stau aşezate-n asfalt. Asta până pe culmile dealului de la intrarea în sat. De acolo, „şoseaua” se transformă într-o uliţă desfundată. O dată pe an – vara, primarul Vasile Cărăguţ şi „apostolii” acestui din urmă mandat electoral (2016-2020) îşi rup pingelele pe suişul bolovănos ce duce spre locul în care, acum două sute de ani, se afla casa în care s-a născut autorul „Ţiganiadei”. E sacrificiul suprem, singurul pe care îl face întâiul stătător al oraşului Geoagiu, pentru memoria ilustrului înaintaş.

Cine mănâncă coliva Poetului

Casa memorială „Ion Budai-Deleanu” nu există. Există doar un Cămin cultural şi o placă de marmură înfiptă pe faţada spoită, o plăcuţă pe care scrie că acela ar fi locul în care s-a aflat casa în care s-a născut POETUL. An de an, la sfârşit de iulie ori început de august, în jurul făţoasei faţade a Căminului cultural se strâng: primarul, popa, dascălul (nu avem consemnări despre prezenţa şefului de post) şi câţiva iubitori de literatură din zonă. O slujbă de pomenire se ţine după datină cu toţi creştinii strânşi în jurul bucatelor. Şi e ca în viaţă: cei din fruntea obştii se agaţă de colac, în vreme ce plebea ajunge la pâinea cea de toate zilele prin interpuşi şi metaforic, atingând cu mâna spinarea sus-puşilor. Se spun cuvinte şi sunt spânzurate jerbe cu flori artificiale (ieftine, dar nemuritoare) pe faţada impecabil spoită în alb. Cam asta e tot. Obşteasca adunare şi-a făcut datoria faţă de Cărturar.

Cigmău este o localitate mărunţică (neinteresantă, electoral vorbind), dar fotografiile de la eveniment sunt împrăştiate abundent pe facebook şi asta face să merite fiecare picătură de sudoare risipită pe uliţele satului exilat definitiv în istoria literaturii române, acolo unde încă el mai contează…

Ţiganiada sau Tabăra Ţiganilor

Acesta este titlul sub care a apărut epopeea în prima ediţie definitivă. Şi ca o ironie amară, locul pe care se afla casa lui Ion Budai-Deleanu e ca o şatră amorţită de arşiţa verii. Destul să mişti paşii pe lângă făţoasa faţadă la care fac temenele corifeii vremii şi vei descoperi o altă realitate. Reversul. România din dosul curţii. În spatele Căminului, bălăriile s-au ridicat şi stau în fereastră ca muşcatele. Uşile sparte au fost smulse din balamale şi proptite de pereţii gata-gata să se prăbuşească şi ei. Mormane de moloz (rupt din corpul clădirii) au ajuns să fie acoperite de vegetaţie, semn că nepăsarea s-a înţelenit „gospodăreşte”. În interior au fost depozitate câteva burlane de tablă. Ce-i drept, locul lor ar fi pe casă, nu în holul dărăpănat, dar măcar burlanele sunt curate, în frapant dezacord cu restul încăperii. Căminul cultural de la Cigmău e dovadă a ipocriziei administrative. Statul Paralel. Realitatea românească, cea de toate zilele pe lângă care a trecut campania electorală degeaba.

Ion Budai-Deleanu

(n. 6 ianuarie 1760 sau 1763, Cigmău – d. 24 august 1820, Liov)

A fost un scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, corifeu al Școlii Ardelene. A făcut studii elementare la Cigmău. A urmat seminarul greco-catolic din Blaj (din 1772) și apoi Facultatea de Filosofie din Viena (1777-1779). Trece la Facultatea de Teologie (1780-1783) ca bursier al Colegiului Sf. Barbara. Obține titlul de doctor în filosofie. Câștigă o solidă cultură umanistă și adâncește studiul limbii latine și învață limbile germană, franceză și italiană. În timpul studiilor de la Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care culege material. Este unul din reprezentanții de frunte ai Școlii Ardelene. În timpul studiilor de la Viena i-a cunoscut pe Samuil Micu, Petru Maior și pe Gheorghe Șincai. A împărtășit convingerile iluministe ale acestora. Ion Budai-Deleanu este autorul primei epopei în limba română, „poemationul eroi-comic” Țiganiada sau Tabăra țiganilor, ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812. Opera sa reprezentativă (poemul eroi-comic „Țiganiada”) tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice antifeudale și anticlericale. Un alt poem satiric Trei viteji, rămas neterminat, valorifică motive din „Don Quijote” de Cervantes.

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui RAD GHEORGHITA Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here