Lumea începe să se plângă de abundența de știri despre Coronavirus din media. Necunoscutul ne sperie. Este un fenomen firesc ca, atunci când ți-e teamă de o cameră întunecată, să iei o lanternă și să începi să cercetezi fiecare ungher misterios de acolo. Odată ce ai descoperit întreg locul și ai o idee generală despre ce ar putea reprezenta un pericol pentru tine și ce nu, odată ce știi la ce trebuie să fii atent, te liniștești și te poți întoarce la ale tale. Oamenii însă funcționează diferit iar unii vor simți că trebuie să treacă peste același raft cu lumina chiar de mai multe ori, dintr-o nevoie de certitudine suplimentară.
de Mădălina Oana
Fiecare dezvoltă propria lui relaționare cu acest virus, în funcție de o multitudine de factori care ne-au adus în ziua de azi. Pentru mine, Coronavirusul a devenit mai puțin înfricoșător. Nu va fi niciodată prietenos pentru că nu-l pot ierta pentru viețile luate. Dar pot spune că-l cunosc nițeluș mai bine, îl înțeleg în unele privințe, îi apreciez multe efecte și îl respect. Ba chiar mai mult, a început timid să mă amuze.
Auzisem undeva, nu știu dacă e un fapt real sau nu și nici nu contează foarte tare, că cel puțin în Italia, numărul deceselor din 2020 (majoritatea din Coronavirus) e mai scăzut decât cel din 2019. Fapt care, în ciuda aparențelor, nu mi se pare chiar absurd. Acest virus ne-a forțat să avem grijă mai multă de noi:
- Suntem atenți la imunitatea noastră deci mâncăm mai sănătos.
- Sportul a devenit portița noastră de scăpare de-acasă.
- Nu mai intrăm în comă alcoolică cu ”băeții” ci adormim cu paharul în mână, în fața televizorului, de plictiseală.
- Nu mai gonim cu 200 la oră pentru că nu mai avem unde să ne grăbim.
- Nu mai dăm fuga să crăpăm capul amantului pentru că: a. Ne oprește poliția să ne ceară declarația și nu avem rubrică specială pentru așa ceva și b. De când cu izolarea asta, căsniciile au devenit ceva mai monogame, ceea ce aduce la pachet și o reducere a BTS-urilor.
Mai mult decât atât, eu cred că ne ajută mult și capacitatea organismului nostru de a acționa psihosomatic, adică de a avea manifestări fizice ghidate de factori psihologici. Acum, când pare că există o singură boală esențială, când spitale mari se transformă doar pentru tratarea ei, când coronavirusul este singurul trend pe care-ți dorești să-l probezi, nu prea-ți mai permiți să faci un AVC, de pildă, pentru că riști să nu fii băgat în seamă. Așa că, atunci când te simți moleșit și fără puterea să te dai jos din pat, creierul tău întră în acțiune și începe rugăciunile tămăduitoare: Te rog, fă febră, acum, chiar în acest moment! Dă, Doamne să fie Coronavirus, să te ia ăștia cu izoleta, să te poarte pe mâini, să-ți dea cameră privată și papa gratis în loc să mori ignorat de ceva banal. Înghite-ți naibii infarctul și du-te pupă niște moaște!
Dacă nimic din ce e scris mai sus nu te ajută și încă simți teama aceea care te mistuie, foarte recomandată de specialiști este gândirea pozitivă, acum la îndemâna fiecăruia, prin toate sursele media. Tot ce trebuie să faci este să urmărești, la alegere din bogata ofertă, o conferință de presă ținută de oricare dintre conducătorii acestei țări. Te vei trezi într-o clipită transpus într-un hit de-a lui Hi-Q de prin 2000: ”Totul va fi bine!”. Tu știi că nu e așa, dar asta contează mai puțin. Ia exemplul guvernanților: tot ce trebuie să faci este să-ți repeți acest mesaj la nesfârșit. Lasă faptele deoparte, gândirea magică funcționează la orice vârstă. De unde altundeva crezi că au apărut toți acești prinți și prințese care umblă nestingheriți printre noi?!
