Domnule Prefect Vasilică Potecă, în calitate de redactor al publicaţiei Ancheta de Hunedoara vă solicit ajutorul pentru obţinerea unor informaţii de interes public (garantate de Legea 544/ 2001) pentru a clarifica situaţia obligaţiilor fiscale ce decurg din sentinţa de condamnare penală a numitului Mircia Muntean, fost primar al municipiului Deva.
Mă adresez dumneavoastră cu speranţa că, în calitate de reprezentant al Guvernului, veţi preîntâmpina apariţia articolului de presă: „Cabinetul Orban, prin structurile Ministerului de Finanţe, protejează corupţia”, material pe care intenţionez să-l public din motivele pe care înţeleg să le expun în cele de mai jos.
În fapt,
Fostul primar Mircia Muntean, condamnat pentru fapte asimilate corupţiei, se implică activ în campania electorală în care fiica sa – Paula Corbu – candidează pentru ocuparea funcţie de primar al Devei. Atât pe parcursul pre-campaniei, cât şi în campanie, Muntean a afirmat că şi-a achitat toate obligaţiile la care a fost condamnat de instanţă, inclusiv plata prejudiciului creat prin abuzul în serviciu, dar declaraţiile sale nu au fost susţinute de probe, nici în faţa opiniei publice, nici în faţa magistratului care a dispus eliberarea sa condiţionată.
Din verificările noastre reiese că Mircia Muntean minte că scopul vădit de a manipula electoral cetăţenii Devei. Devenii au dreptul să ştie adevărul despre prejudiciul enorm provocat de fostul primar, înainte de a merge la vot. Astfel, noi am solicitat structurilor regionale ANAF să prezinte public situaţia creanţelor.
În mod surprinzător, la data de 1 septembrie 2020, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara ne-a comunicat că are nevoie de 30 de zile pentru a furniza informaţia solicitată. Adică, vom primi un răspuns imediat după încheierea scrutinului electoral, atunci când manipularea electoratului se va fi încheiat cu succes. (Aşa cum s-a întâmplat şi în dosarul de judecată pentru eliberarea condiţionată a încarceratului Mircia Muntean, când a fost eliberat „pe vorbe”, fără o adeverinţă ANAF – cum ar fi fost legal şi moral.)
Domnule Prefect,
O informaţie de tipul „suma cu care condamnatul Mircia Muntean figurează în evidenţele fiscale” se procesează în câteva minute. Or, termenul de 30 de zile solicitat de DGRFP Timişoara este unul complet neserios şi nerezonabil, fapt ce ne îndreptăţeşte să avertizăm populaţia printr-un articol de presă că: „Guvernul Orban, prin structurile Ministerului de Finanţe, protejează corupţia”
Dumneavoastră domnule prefect Vasilică Potecă, prin autoritatea pe care v-o conferă statutul şi legea, puteţi scurtcircuita acest sistem birocratic, venind în ajutorul cetăţenilor Devei care au dreptul să cunoască adevărul despre trecutul păgubos, mai ales în aceste momente în care îşi votează viitorul.
Pentru a susţine temeinicia demersului nostru vă prezentăm câteva repere juridice în legătură cu acest caz.
În drept,
Anul 2013 – prin Sentinţa penală nr.703/17.07.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosar nr. 1634/300/2005, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.179/24.09.2013 a Completului de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Muntean Mircia a fost obligat, alături de un coinculpat, la plata sumei de 333.743 USD sau echivalentul în lei la data plăţii efective, la care se adaugă dobânda de referinţă a BNR, calculată de la data de 25.03.1999 până la data plăţii integrale a debitului către partea civilă.
Anul 2016. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Muntean Mircia și Furdui (fostă Muntean) Livia: să se dispună împărţirea bunurilor proprietate comună a pârâţilor. Prin Decizia civilă nr.774/A/24.10.2019 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, petentului Muntean Mircia i-au fost atribuite un bun mobil şi cota de proprietate de 1/3 din 2 imobile. În motivarea cererii, reclamanta AJFP Hunedoara a arătat că pârâtul Muntean Mircia figurează în evidenţele fiscale cu o creanţă în cuantum de 3.590.460 lei (743.825,53 euro).
Anul 2019, decembrie 23. În Dosarul nr. 8897/221/2019 (libertatea condiţionată), prin motivarea sentinţei penale nr. 1445/ 2019 se arată că: „din înscrisurile prezentate de către petent (Muntean Mircia) Comisiei de liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Deva nu rezultă că, în mod cert, acesta a achitat total sau parţial obligaţiile civile, petentul susţinând doar verbal faptul că ar fi achitat o parte din suma de bani, iar unele bunuri ar fi urmărite silit inclusiv în prezent, menţionându-se că pe baza înscrisurilor prezentate (o hotărâre judecătorească de partaj) nu s-a putut clarifica acest aspect, nefiind prezentată o adeverință eliberată de ANAF pentru a fi evaluată buna-credinţă în efectuarea acestor demersuri”.
Anul 2020. Potrivit informaţiilor oficiale publicate pe site-ul DGRFP Timişoara, Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Timişoara, nu reiese că bunurile mobile sau imobile ale numitului Mircia Muntean au fost scoase la licitaţie. Aceste detalii ne determină să presupunem că obligaţiile fiscale ale lui Muntean Mircia sunt în evidenţa AJFP Hunedoara, acolo unde se aflau pe parcursul procesului de partaj intentat de Fiscul hunedorean, proces care s-a încheiat anul trecut, la data de 24 octombrie 2019.
Concluzii:
După cum se poate observa din datele prezentate, nu există niciun document din care să rezulte fără dubiu faptul că infractorul Muntean Mircia şi-a achitat obligaţiile fiscale la care a fost condamnat penal. Dimpotrivă, fostul demnitar condamnat pentru abuz în formă calificată (probabil singura „calificare” autentică a numitului Mircia Muntean) a păcălit instanţa pentru a ieşi înainte de termen din încarcerare, la fel cum încearcă în aceste zile să păcălească electoratul devean pretinzând că a returnat banii cu care a păgubit bugetul Devei.
Domnule prefect Vasilică Potecă,
Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să interveniţi pentru restabilirea adevărului. O adeverinţă din partea AJFP Hunedoara privind creanţele fiscale ce decurg din sentinţa penală nr.703/17.07.2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosar nr. 1634/300/2005 şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr.179/ 24. 09. 2013, este singura în măsură să pună capăt speculaţiilor şi minciunilor în legătură cu acest prejudiciu enorm, iar adevărul trebuie să apară public înainte ca devenii să fie înşelaşi din nou, de această dată acordându-şi votul pe baza vorbelor unui impostor nedovedit din cauza birocraţiei.
Marcel Bot
Redactor Ancheta de Hunedoara
