de Mădălina Oana
De Ziua Naţională a României ajung invariabil la aceeaşi concluzie: tare greu mai e să fii român! Dacă te afli în tabăra celor expansivi, demonstrativi, a celor care ţin fățiș să-și exprime naționalismul fie prin declarații de suflet, fie prin arborarea tricolorului, fie prin participarea la parade de sărbătoarea națională, vei fi catalogat ca fiind ipocrit. Se va spune că patriotismul îl trăiești înlăuntrul tău, ca pe orice lucru sfânt. Dacă mai ești și politician este posibil să fii marcat cu roșu și înfierat pentru că încerci să-ți faci campanie pe numele nostru.
Dacă susții că suntem un neam de trădători care nu merită celebrat, dacă ești plecat din țară și ai uitat cum se vorbește românește, dacă refuzi să recunoști că ești român și preferi să fii confundat cu alte nații, dacă ți-e rușine de originea ta, vei fi acuzat că ți-ai uitat rădăcinile și-ți faci de rușine strămoșii.
Dacă pentru tine 1 Decembrie e doar o informație legată de istorie, care va trece fără ca vreun fior (bun sau rău) să poposească în simțirea ta, vei fi etichetat ca fiind un ignorant egoist care nu se gândește decât la viața lui.
Indiferent din care categorie faci parte, e greu tare să fii român.
Sunt mulți care în ultima perioadă au redescoperit mândria patriotismului. Se adună mereu în stradă uniți laolaltă împotriva puterii și-și spun: Hai că mai e o șansă! Hai că mai sunt oameni buni în țara asta! România poate fi salvată! Trăiască românii noștri!
Ceea ce uită însă sau ignoră este că și cei huliți sunt tot români. Să fii român nu are grad de comparație. Nu poți tu fii mai român decât mine. Poți să fii mai bun, mai înțelept, mai generos, mai patriot, dar nu mai român. Ne place sau nu, alături de cei pentru care această zi aduce emoție și bucurie, stau și cei care, considerăm noi, ne fură țara de sânge! Ne place sau nu, tot această Românie care a dat atâția oameni valoroși, i-a format și pe aceia care o desconsideră.
Indiferent cum alegi să te manifești de Ziua României, chiar dacă strigi în gura mare că ești român sau trăiești emoția în intimitate sau chiar dacă îți mai iei încă 5 naționalități diferite, renunți la cetățenia română, te muți în cel mai îndepărtat loc de pe planetă și tai contactul cu tot ce te leagă de țara ta, tot român vei fi. Pentru că să fii român e ceva cu care te naști. La fel cum ești născut din părinții tăi, cum ai ochii mamei și părul tatălui, la fel îți va curge sânge românesc prin vene toată viața ta. Nu ai unde să te ascunzi de această identitate care face parte din istoria ta. Bun sau rău, să fii român nu e o opțiune!
