Schimbarea a devenit un concept aproape sacru în percepțiile noastre. Ne rugăm pentru o schimbare, o ridicăm la rangul de salvarea noastră sau îi dezbatem capacitățile. O căutăm peste tot în jurul nostru: în plan politic, social, în noi și în cei din jur: ”Trebuie să se schimbe ceva, așa nu se mai poate!”, ”Vrem schimbare, să vină alții noi la putere” sau fatalistul ”Nimic nu o să se schimbe niciodată! Totul e în zadar!”. Dacă o considerăm atât de importantă, de ce nu suntem totuși capabili să accedem la ea?
de Mădălina Oana

Orice schimbare, cât de mică sau de benefică ar fi, este întotdeauna însoțită de o doză semnificativă de anxietate, de teamă, de neliniște. Chiar dacă ne dorim cu totul sufletul să evoluăm, să ne dezvoltăm, ceva în interiorul nostru ne va ține în loc. Este un dat de la natură, așa suntem creați să funcționăm. Schimbarea înseamnă diferit, înseamnă noutate, necunoscut, imprevizibil. Oricât de mult am calcula viitorul și oricât am încerca să îl prevedem, sunt o multitudine de variabile incontrolabile care se vor abate asupra noastră, ne vor testa capacitatea de adaptabilitate și ne vor spori neliniștea. Noi suntem născuți să prindem rădăcini, să ne ancorăm în familie, prieteni,  în medii familiare, să repetăm tipare pe care știm cum să le întâmpinăm. Așa se face că, de cele mai multe ori, oricât de slăvită și dorită ar fi schimbarea, oricât de necesară și benefică, teama din interiorul nostru va găsi o cale să ne sugrume și să preia controlul, ținându-ne-n loc, chiar în situații inconfortabile, nesănătoase dar atât de bine cunoscute.

De aceea, primul nostru instinct este să păstrăm schimbarea la nivel ideatic, amânând inconștient acțiunile care o pot transforma în realitate. Orice schimbare are nevoie de o doză substanțială de curaj.

Paradoxală mi se pare și mișcarea socială de amploare care a luat naștere la noi în țară, cea care cere cu putere o schimbare în plan politic dar care se autointitulează sugestiv #Rezist. Intemperiilor, abuzului de putere, nedreptăților, familiarului, vieții?

Și totuși, uneori, reușim să ne rupem de prezent și să facilităm schimbarea. Și atunci, este posibil să observăm că Universul aruncă asupra noastră alte provocări neprevăzute, mai mari decât am anticipat noi și vom ajunge să ne întrebăm dacă am procedat corect, dacă nu este acesta un mod al destinului de a ne pedepsi, de a ne spune că am greșit și că trebuia să ne limităm la ceea ce ne era cunoscut. Poate că în vâltoarea evenimentelor, simțurile noastre se acutizează și devenim mai sensibili la orice stimul exterior. Sau poate că, într-adevăr, Universul caută o cale să comunice cu noi, dar mesajul lui nu cred că este nici pe departe atât de sumbru ci, mai degrabă, cred că încearcă să ne întrebe: Hei, ai suficientă determinare să te lansezi în schimbare? Ia să vedem cât de puternic și curajos ești tu de fapt!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here