Instituţiei Prefectului a avut de verificat (cu şase jurişti) peste 38.000 de acte administrative emise de primării, un volum de muncă enorm ce s-a desfăşurat cu discreţie, fără intervenţii şi jocuri politice – cum adeseori s-a întâmplat în anii trecuţi. Există, totuşi, o singură „suspiciune rezonabilă” de exces de zel din partea prefectului Fabius Tiberiu Kiszely, speţă aflată la judecată în contencios administrativ
Excepţia este o hotărâre a Consiliului Local Ilia care l-a instalat administrator public pe Vasilică Potecă, secretarul general al PNL Hunedoara. Prefectul judeţului Hunedoara a blocat hotărârea pe care o consideră nelegală. Cauza este pe rolul instanţei de contencios. Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu intriga politică din judeţ, amintim că Potecă şi Kiszely sunt de câţiva ani într-un soi de competiţie personală de uzurpare din posturi. Când PNL a ajuns la putere, Vasilică Potecă l-a detronat pe Fabius Tiberiu Kiszely din funcţia de director adjunct de la Apa Prod SA, iar după ce PSD a ajuns la guvernare – a venit rândul lui Kiszely să-l evacueze pe Potecă din birou. Dincolo de această mică răfuială cu iz personal, Instituţia Prefectului Hunedoara s-a păstrat departe de manevrele subterane, deşi anul 2017 a fost agitat şi presiuni politice au existat.
MEDIU. Diminuarea ariilor protejate, un „cartof fierbinte” în palma guvernanţilor
Mai bine de o treime din suprafaţa judeţului Hunedoara face parte din arii naturale protejate. O parte dintre primari vor să diminueze suprafeţele protejate de lege din motive economice, în principal. Tot pentru a pune mâna pe fonduri europene s-au bătut ca aceste terenuri să capete statut de monument al naturii.
Hunedoara are 38,8%% din suprafaţa judeţului în regim de arie protejată, cuprinsă pe teritoriul a 55 de unităţi administrativ-teritoriale. Procentul ar putea să scadă pentru că 23 de primari au solicitat redelimitarea ariilor. Prefectul Fabius Tiberiu Kiszely spune că au apărut probleme din cauza numărului excesiv de mare de arii protejate, începând cu cetăţenii care nu pot să-şi asigure lemnul de foc de pe proprietate şi sfârşind cu obţinerea finanţărilor europene pentru infrastructura de drum şi de alimentare cu apă şi canalizare. „E o problemă majoră în judeţul Hunedoara chestiunea cu ariile protejate. Delimitarea a fost făcută pe criterii subiective şi în loc să fie un avantaj pentru locuitorii din zonă, a devenit o mare problemă.”, a declarat prefectul judeţului Hunedoara.
Refacerea ariilor protejate
Sunt interesaţi de diminuarea suprafeţelor din ariile protejate primari din Ţara Haţegului, precum şi Primăria Deva care ar vrea să redefinească Dealul Cetăţii şi Pădurea Bejan. „Am gândit că o reajustare a lor şi o discuţie pe marginea delimitării lor este binevenită şi cred că e un demers care trebuie dus cu seriozitate şi responsabilitate până la capăt”, a mai spus prefectul. Solicitările sunt transmise la Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara, urmând să ajungă la specialiştii din Ministerul Mediului. În judeţul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes naţional (în suprafaţă totală de 179.976,296 ha) din care patru sunt parcuri: Parcul Naţional Retezat (38.138 ha), Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina (38.184 ha), Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului (102.392 ha) şi Parcul Naţional Defileul Jiului (cu o suprafaţă de 11.127 ha, din care 534 ha se află pe teritoriul judeţului Hunedoara).
Despăgubirii întârziate
„Cu privire la aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, de la apariţia OUG nr. 81/2007 şi până la sfârşitul anului 2017 au fost transmise spre verificare de către autorităţile locale 351 de dosare cu notificări, pentru toate fiind efectuată verificarea legalităţii, din care un număr 76 de dosare au fost restituite autorităţilor emitente, 274 de dosare au fost transmise către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor fiind predate pe bază de proces-verbal, de asemenea mai este în lucru un dosar fiind recent comunicat”, informează Prefectura. De asemenea, anul trecut a soluţionat ultimul dosar din cele 13 depuse la Prefectura Hunedoara pentru acordarea de compensaţii cetăţenilor români care şi-au pierdut bunurile trecute în proprietatea statului bulgar ca urmare a aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.
În privinţa acordării de despăgubiri pentru proprietăţile sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost înregistrate la Instituţia Prefectului – judeţul Hunedoara un număr total de 299 de dosare. „În anul 2017 au avut loc 3 şedinţe ale Comisiei judeţene pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 290/2003 Hunedoara, astfel că mai sunt în curs de soluţionare un număr de 2 cereri, dintre care una se află în faza de reanalizare, ca urmare a admiterii cererii de chemare în judecată şi a restituirii dosarului original de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor”, se arată în raportul prezentat de Instituţia Prefectului Hunedoara.
