Îmi place să-i inventez fetiței mele povești despre adevăruri ale lumii în care trăim, lucruri frumoase sau mai puțin frumoase, cu care se confruntă, despre care are dreptul și curiozitatea să afle, lucruri adaptate nivelului ei de înțelegere și acceptare. Se dă adevărul: două instanțe de judecată au considerat că o fată de 10 ani, care a fost violată de mai mulți bărbați adulți, și-a dat consimțământul pentru actul sexual, motivând că dacă acest copil nu le-a spus nimic părinților, asta echivalează cu un accept. Sincer, habar nu am cum să continui de aici.
de Mădălina Oana

Habar nu am cum să procesez această informație. Aș putea vorbi despre psihologia victimei (cel puțin adulte) a unui viol, care de rușine, teamă sau din disperarea de a nu retrăi acele momente traumatice printr-un proces, refuză să depună plângere sau să spună cuiva.

Aș putea vorbi (din nou) despre teoria polivagală care spune că, aflat în pericol, fiecare reacționează diferit.

Aș putea vorbi despre legile pe care se bazează judecătorii și care susțin clar că sexul cu un minor este total și complet interzis, sub orice formă a lui.

Aș putea să divaghez spre pensiile speciale, spre corupție, spre lipsa profesionalismului, spre lipsa unor repercusiuni, spre toate lucrurile care nu merg bine în această țară.

Dar toate acestea pălesc semnificativ ca importanță în fața faptului că niște adulți, nici nu mai contează că sunt judecători sau nu, au considerat că o copilă de 10 ani are maturitatea psihică, capacitatea de discernământ și pregătirea emoțională pentru a accepta sau nu un act sexual. O copilă de zece ani pentru care noi toți ăștia de ne numim oameni mari avem un singur scop suprem: să o protejăm.

Nu-mi place să văd adevărul în alb și negru. Cred că există multe nuanțe de gri. Cred că răul se naște din suferință și durere, că trebuie vindecat înainte de a fi stigmatizat. Dar acesta nu este unul dintre acele adevăruri. Nu există nuanțe de gri în sexul cu un minor. Nu există termenul de consimțământ sexual la 10 ani. Orice act sexual la această vârstă este viol.

Dincolo de legi, interpretări, corupție, ceva este eminamente greșit în materialul uman al acelor judecători care sunt cu siguranță un pericol public. Nivelul lor de înțelegere nu îl depășește cu nimic pe cel al unui copil de zece ani. Încă o dovadă în plus că o persoană care a atins maturitatea fizică nu înseamnă neapărat că a găsit-o și pe cea psihică. Iar când contradicția dintre cele două este atât de mare, vorbim deja de involuție și de necesitatea unor intervenții psihiatrice.

Vești bune pentru pedofili, însă: s-a dat undă verde în țară, acum pot să se plimbe fără teamă într-o dubă, împărțind bomboane copiilor. Hei, câtă vreme primesc consimțământ, totul e în regulă!

Cum aș putea eu să-i spun această poveste fetiței mele?! ”Și atunci, mama Scufiței Roșii i-a explicat că dacă străinul o roagă frumos, poate să meargă liniștită cu el!” Cum aș putea eu să-i spun fetiței mele că am eșuat complet ca adulți?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here