În vizită la Primăria Oradea
Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, a reuşit să facă din administraţia publică locală o adevărată fabrică de bune practici. Fără populism şi fără inhibiţii electorale, cu măsuri nepopulare, dar absolut necesare, cu banii la vedere şi cu actele pe masă, plus o selecţie temeinică la angajaţi – Bolojan a făcut din Primăria Oradea un model bun de importat pentru Deva. E posibil să nu fie o plantaţie de sfinţi în Primăria Oradea, dar administraţia de acolo e şocant de performantă în comparaţie cu Deva. Fără nicio exagerare 

Bugetul municipiului Oradea pentru anul 2017 a fost de peste 70 milioane euro, în timp ce Deva a avut cam 25 de milioane de euro. De remarcat că, la Oradea, 40 de milioane de euro provin din impozitul pe salariu ceea ce înseamnă că edilii şi-au făcut temele în privinţa creării locurilor de muncă în economia reală. (La Deva, Primăria a fost principalul angajator în ultimul an.) Primăria Oradea deserveşte o populaţie de aproape 200.000 de locuitori şi cheltuieşte cu salariile celor 700 de angajaţi ai săi cam ŞAPTE milioane de euro, în timp ce Deva – cu o populaţie de (aproximativ) 54.000 de locuitori – întrebuinţează 843 de angajaţi cu costuri salariale de ZECE milioane de euro. Paradoxal, serviciile oferite de Primăria Oradea sunt net superioare.

Primăria Oradea, fabrică de bune practici

În incinta primăriei ai senzaţia că te afli într-o bancă sau într-un mall administrativ.  Totul este la vedere şi „vânzătorul” (funcţionarul ) face tot ce poate să-şi fidelizeze clientela. Au fost înfiinţate în Primărie şi puncte de lucru pentru principalii furnizori de servicii (gaz, telefonie, internet) care scutesc cetăţeanul de drumuri suplimentare. Există, de asemenea, o cantină (gen „împinge tava”) unde angajaţii pot mânca meniul zilei la preţ de 5 (cinci) lei, dacă îşi fac rezervare cu o zi înainte. (Asta a obţinut primarul negociind penru oamenii lui. Să mai amintim, prin comparaţie, că la Deva cantina primăriei ţine în plată 13 lefegii să încarce 67 de plase cu hrană rece?) Nu există pauză de masă, fiecare iese când simte nevoia, cu condiţia să nu plece toţi deodată din acelaşi birou, pentru a asigura permanenţă la ghişee. Serviciile sunt elegante şi naturale, rafinate şi foarte fireşti în acelaşi timp. Deosebirile sunt năucitoare pentru deveni, lucru sesizat de gazdă, primarul Ilie Bolojan, care ne-a scos finuţ din complexul de inferioritate. „Nu trebuie să fiți surprinși pentru că nu totul este în regulă în municipiul Oradea. Dar, este adevărat că, dacă există o stabilitate şi o gândire unitară de-a lungul unor ani, se vede ceva mai bine decât dacă tot schimbăm primari ”, a declarat Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, cu politeţe.

Investiţii fără inhibiţii electorale

Municipalitatea susţine financiar toate spitalele din oraş, o povară grea pe care nicio altă primărie din ţară nu e silită să o ducă, şi cu toate acestea Oradea se dezvoltă, are o listă impresionantă de investiţii noi, an de an. Primăria Oradea a alocat, în 2017, suma de 124.293.282 lei pentru investiţii. Pe malul Crişului Repede constructorii sapă 12 metri în adâncime pentru a construi o parcare subterană cu patru sute de locuri în centrul oraşului. Şi la Deva ar fi trebuit să se facă o astfel de lucrare între Palatul Administrativ (clădirea faraonică de la Opera) şi Piaţa Centrală a oraşului, dar proiectul a fost abandonat. La Oradea s-a făcut o parcare supraterană, iar garajele sunt demolate pentru a mări numărul parcărilor în cartiere. Din 2008, nu se mai prelungesc concesiunile şi garajele sunt dărâmate pe măsură ce contractele ajung la final. Primarul Ilie Bolojan şi-a asumat riscul de a fi înjurat de chiriaşi, dar per ansamblu orădenii au avut de câştigat. „Nu de puţine ori garajele deveniseră un fel de magazie sau atelier, iar maşinile erau parcate alături”, spune Bolojan.

Oradea e mult mai la vest decât pare din Deva

Zonele verzi de pe lângă blocuri au fost date în administrarea asociaţiilor de bloc (i-a cam păcălit să le preia, recunoaşte primarul), iar locatarii îşi fac singuri curăţenie în grădină. Astfel, „SPIGM”-iştii lor nu prea au cum să comită şperţuri, dacă le-ar trece prin cap ca alor noştri să sifoneze bugetul local. (Apropo de buget, Serviciul condus de Tiberiu Coroiu a avut pe mână anul trecut 7.443.000 de lei.) Primăria Oradea are, într-adevăr, bani mulţi pentru investiţii, dar acolo instituţiile subordonate produc venituri – nu risipesc paralele ca la Deva. Mai bine de o treime din bugetul propriu al Primăriei Oradea provine de la instituţii publice subordonate. Parcul lor acvatic e sursă de câştig, nu piatră de moară – cum apare Aqualand Deva în rapoarte de câţiva ani. În zilele următoare vom reveni cu detalii despre serviciile de salubrizare, poliţie locală, urbanism şi turism pentru că deosebirile sunt de-a dreptul şocante.

„Primăria Oradea este una dintre cele mai performante din țară. Am venit împreună cu colegii mei din executiv pentru a vedea ce înseamnă o administrație performantă într-un oraș din România. Un model de succes, care arată că se poate face o administrație modernă, dacă există voință, profesionalism, pasiune. Am primit răspunsuri practice, concrete, la fața locului, la problemele cu care ne confruntăm și noi: infrastructură, curățenie, poliție locală, servicii, transport, parcări, obiective turistice, relația funcționar-cetățean și multe altele. Nu mai pierdem timpul reinventând roata, aplicăm soluțiile eficiente pe care le-am văzut puse în practică la Oradea. Un adevărat model. Este modelul pe care dorim și noi să-l prindem în bugetul acestui an” – Florin Oancea, primarul Municipiului Deva.

Marcel Bot

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here