PROCESUL „KENDEFFY”. Certificatul european de moştenitor, lipsă la apel

25 octombrie 2017. Procesul privind retrocedarea Domeniului Kendeffy din Retezat – 11.000 hectare de teren. Magistratul Judecătoriei Haţeg amână cauza. Dosarul a intrat pe fond în 18 decembrie 2009. De patru luni, judecata bate pasul pe loc fiindcă avocatul pretinselor moştenitoare din Austria nu depune la dosar certificatul european de moştenitor. Nici nu prea are cum să-l depună pentru că bătrâna care a moştenit Domeniul Kendeffy nu avea discernământ din 2003, cu trei ani înainte de a fi împroprietărită în România

Maria Kendeffy, bătrâna care a dobândit domeniul din Retezat, a murit, în aprilie 2017, într-un azil al Ordinului Maltez din Viena. Femeia nu mai avea discernământ şi fusese pusă sub interdicţie, nemaifiind capabilă să ia decizii pentru sine încă din 2003, cu trei ani înainte de a pretinde şi primi proprietăţi în România. Trebuie spus că afacerea a fost în atenţia procurorilor DNA, dar cei care au retrocedat muntele în condiţii mai mult decât dubioase au primit certificat de bună purtare. Ulterior, şmenurile au fost scoase public de jurnalişti şi de magistratul care şi-a sumat rolul activ în dosar. O anchetă temeinică a procurorilor ar fi scurtat cu cel puţin opt ani jaful pădurilor luate la „ras” de austrieci în masivul Retezat.

Ce cuprinde Domeniul Kendeffy

Pretinsele moştenitoare ale Domeniului Kendeffy au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două austriece li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241,73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate. Ulterior, Domeniul Kendeffy a fost completat abuziv şi fraudulos cu încă vreo 350 de hectare de păşune care pur şi simplu apar în Cartea Funciară, dar nu se regăsesc în titlul de proprietate.

Certificatul european de moştenitor

Pretinsa noră a grofului Gabor Kendeffy a decedat în spitalul-azil administrat de Ordinul Maltez la data de 7 aprilie 2017. La termenul din iunie, magistratul Judecătoriei Haţeg a luat act de decesul pârâtei şi a emis adresă către avocatul Majay Laszlo „cu solicitarea de a depune diligenţe în vederea obţinerii certificatului european de moştenitor în ceea ce priveşte prezumtivii moştenitori ai defunctei Kendeffy Maria”. Până la termenul din 25 octombrie certificatul nu a apărut la dosar. Cauza a fost amânată pentru data de 29 noiembrie 2017.

Acte de cetăţenie în fals

Instituţiile statului au reacţionat greoi şi cu întârziere la sesizările presei care semnala că Domeniul Kendeffy a fost retrocedat fraudulos. Mai întâi Curtea de Conturi a României şi apoi Instituţia Prefectului Hunedoara au admis, prin 2013, că retrocedarea s-a făcut în condiţii dubioase. „Într-adevăr există suspiciuni de fraudă în cazul retrocedărilor din Masivul Retezat. Noi am declanşat verificări asupra felului în care au fost emise titlurile de proprietate, iar Ministerul Finanţelor intervine ca parte în procesul intentat de Academia Română, ca reprezentant al intereselor statului român. Mi se pare profund incorect felul în care a fost protejată proprietatea statului de către funcţionarii publici”, declara Vasilică Potecă, subprefectul judeţului Hunedoara de la acea vreme. Suspiciunile erau legate de cetăţenie. Maria Kendeffy pretindea că ar fi obţinut cetăţenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită de Comisia Judeţeană şi a depus în acest sens un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena. Pe parcursul anului 2016, Direcţia Generală de Paşapoarte a emis un act prin care arată că pretinsele moştenitoare din Austria au obţinut cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce intraseră în posesia Domeniului din Retezat. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetăţenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren.  La asta se adaugă informaţiile transmise de judecătorii din Viena care produc noi „suspiciuni rezonabile” că afacerea retrocedării a fost un şemn ordinar.