MODELUL ORADEA. Poliţie locală fără ifose, turism fără vedetism politic

Transparenţa actului administrativ, colaborarea autentică – fără ifose de stăpân, cu prestatorii de servicii (hotelieri, constructori, operatori de turism şi salubritate) au contribuit decisiv la succesul administraţiei publice locale din Oradea

Revenim aşa cum am promis cu noi detalii despre vizita făcută vineri la Primăria Oradea, deplasare organizată de Florin Oancea, primarul municipiului Deva, la care au participat angajaţi din primărie, consilieri locali şi jurnalişti.

Cum e când n-ai nimic de ascuns 

Un exemplu de bune practicii la Primăria Oradea este că informaţiile „sensibile” nu sunt dosite, cum ades se întâmplă prin judeţul Hunedoara. Spre exemplu, rapoartele Curţii de conturi sunt publicate integral pe site-ul oficial al Primăriei la 30 de zile de la încheierea controlului. (Termenul e rezonabil şi are în vedere eventualele contestaţii sau clarificări.) În judeţul Hunedoara nimeni, nicio instituţie, nu publică din proprie iniţiativă aceste informaţii. Ba mai mult, au fost cazuri (Primăria Orăştie, ca să dăm un singur exemplu) când înscrisurile au fost zăvorâte, ţinute la secret, chiar şi faţă de consilierii locali. De asemenea, marele dreg[tor al Consiliului Judeţean a aruncat pe piaţă declaraţii incendiare despre prejudicii de milioane depistate la instituţii subordonate, dar când a venit vorba de documente a dat-o la întors.

Tablagiilor locali li se mai taie din ifose

Poliţia Locală e o instituţie care a provocat multe discuţii peste tot în ţară. Contestatarii susţin că prea uşor au fost îmbrăcaţi în uniformă oameni neinstruiţi, predispuşi la abuzuri şi la aroganţă. Există primării care au desfiinţat, pur şi simplu, Poliţia locală, iar atribuţiile au fost predate poliţei naţionale. La Oradea, poliţiştii locali au primit însărcinări limitate, în special cele legate de confortul cetăţeanului: să cureţe străzile de cerşetori, să-i identifice pe cei care nu-şi îngrijesc terenurile sau pe cei care depozitează moloz în locuri nepermise. Primăria Oradea avea posibilitatea să angajeze 200 de poliţişti, dar are doar 70 în solda comunităţii. (La Deva, numărul maxim de poliţişti locali ar fi de 70, dar Primăria plăteşte 112 amploiaţi.) „Ca să reducem câteva posturi auxiliare la Poliţia Locală, de la 1 ianuarie, structura este introdusă în aparatul instituţiei”, spune Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.

Curăţenia, o responsabilitate de obşte

La Oradea există un parteneriat onest cu firma care salubrizează oraşul. Primarul Bolojan spune că deviza sub care a câştigat alegerile este: „Curăţenie în oraş, ordine în Primărie”. Pentru a scăpa de boschetarii care scurmă în gunoi şi împrăştie mizeria pe platformele cu containere din cartiere au fost construite ţarcuri în care se întră doar cu cartela de la bloc. E adevărat că proiectul nu funcţionează ca la carte fiindcă oamenii străzii taie, din când în când, ţarcul să intre la cules de cartoane, dar există un sistem ce poate fi îmbunătăţit. Spre exemplu, asociaţiile de proprietari au fost responsabilizate să păstreze platformele curate, să ia atitudine împotriva spărgătorilor şi a celor care aruncă gunoiul la întâmplare. Dacă se fac că nu văd – plătesc. Ţinta este să se colecteze selectiv pe două fracţii: umed şi uscat, iar pentru deşeurile provenite din demolări primăria a amenajat locuri speciale. Pentru ca să nu mai existe discuţii la decontare, maşinile salubrităţii au fost dotate cu GPS.

Industria de după marele jaf

La fel ca în judeţul Hunedoara, industria comunistă s-a prăbuşit şi la Oradea după Revoluţie. „Noi am avut o cădere economică masivă în anii 1990-2000 pentru că aproape toate fabricile s-au închis şi atunci o problemă a fost să re-industrializăm acest oraş. Nu mai aveam practic fabrici, toate au fost dărâmate. În ultimii ani, prin deschiderea a trei parcuri industriale, avem un volum important de investiţii străine. În Oradea numai cine nu vrea să muncească nu găseşte un loc de muncă”, spune primarul Bolojan. Potrivit datelor furnizate, din bugetul propriu de 70 de milioane de euro, 40 de milioane euro provin din impozitul pe venit, ceea ce înseamnă că la Oradea oamenii au de lucru. Trebuie spus, totuşi, că oraşul este avantajat de poziţia geografică. „Jumătate din traficul rutier care merge către Ungaria trecea prin Oradea, ceea ce a fost o mare problemă şi de aceea am construit o centură de ocolire a oraşului de 16,5 kilometri cu patru benzi”, mai spune Bolojan.

Turism fără populism

Doi oameni din Primăria Oradea organizează toate evenimentele din oraş şi fiecare sfârşit de săptămână vine cu ceva nou în atenţia „cetăţii”. Publicitatea şi promovarea a fost lăsată în seama ce se pricep – a hotelierilor în principal. Primarul nu se bagă acolo unde alţii sunt mai pricepuţi şi nici nu acaparează scena în scop electoral – nu urcă alături de artişti să-l vadă lumea la sindrofii publice. Cu toate astea, Primăria nu neglijează promovarea şi alocă sume considerabile  pentru dezvoltarea turismului. „Am construit un Aqua Park şi o companie a oraşului îl administrează şi eu zic că îl administrează destul de bine: anul trecut au fost vândute 500.000 de bilete. Avem Cetatea, Sinagoga evreiască pe care am preluat-o de la comunitatea evreiască şi am transformat-o în galerie de artă. Din primul sediu al  Lojei Masonice vom face muzeul Masoneriei. Lucrările în zona Centrului istoric, reabilitarea pieţelor, extinderea zonelor pietonale, reabilitarea faţadelor a fost un alt obiectiv al nostru. Dacă proprietarii nu-şi reabilitează faţadele clădirilor din centru, supra-impozităm cu 500 la sută aceste imobile, amendăm în cazul în care cad bucăţi din faţadă. Dar realizăm proiectele tehnice gratuit şi acordăm împrumuturi pentru refacerea faţadelor din centru de 100 la sută şi banii se rambursează în cinci ani, fără să percepem dobândă. De asemenea, după ce s-a terminat reabilitarea, proprietarii nu mai plătesc impozit pe clădiri timp de cinci ani. Ţinta ar fi ca în 2019 toate clădirile din centru să fie refăcute”, explică primarul Bolojan. Una din pietonala noi din Oradea este în lucru, iar pietrarii au fost aduşi din Italia.

Ziua judecăţii

Primarul Florin Oancea ar vrea să „înfieze” modelul administrativ al municipiului Oradea, desigur, ca principiu de lucru şi adaptat la condiţiile Devei. Ca să reuşească, Oancea are nevoie de susţinerea consilierilor locali. Dar în Consiliu e mare fierbere pe tema debarcării viceprimarului Răzvan Mareş. Rămâne de văzut cum vor împăca aleşii locali jocurile obscure de partid cu interesul public pentru că, cel puţin la PSRo, cele două nu se află pe aceeaşi agendă. Prima confruntare va fi miercuri, în şedinţa ordinară a Consiliului Local Deva.

Marcel Bot