Fostul primar al Devei n-a reuşit să se abţină şi a furat, în puşcărie fiind, poezia unui fost deţinut politic. Este vorba de poemul „Nu-s vinovat față de țara mea”, creaţie a poetului Andrei Ciurunga, unul dintre cei mai mari poeți ai temnițelor comuniste. Mircia Muntean este politician, fost primar al municipiului Deva, condamnat pentru fapte asimilate corupţiei, iar poezia furată şi-a întitulat-o – cu demnitate de borfaş – „Nu-s vinovat față de fapta mea” (De parcă i-a reproşat cineva că a necinstit corupţia sau că n-a fost destul de respectuos cu para-ndărătul.)
„Nu-s vinovat față de țara mea” , Andrei Ciurgunga, unul dintre cei mai mari poeți ai temnițelor comuniste
Varianta fostului primar Mircia Muntean, condamnat pentru fapte asimiliate corupţiei
„Nu-s vinovat față de țara mea” (Andrei Ciurgunga)
„Nu-s vinovat față de fapta mea” (Mircia Muntean)
Am pus „în oglindă” primele două strofe în ideea că nu-i nevoie să bei toată marea ca să te prinzi că apa-i sărată. Cine vrea mai mult poate citi AICI şi AICI
Parodia (nedeclarată ca atare) dă măsura vremurilor pe care le trăim. Mircia Muntean se consideră pe sine o victimă politică a „sistemului”. El, ca şi alţi corupţi trecuţi prin bulău, este modelul „deţinutului politic” post-decembrist. Încă n-au apucat să se strecoare în manualele de istorie, dar e tot mai evident că într-acolo ne îndreptăm. De aceea, zic, se ne mai uităm o dată peste trecutul de detenţie al foştilor şi actualilor deţinuţi politici.
„Nu-s vinovat față de țara mea”
Andrei Ciurunga, autorul poeziei cu titlul de mai sus, este unul dintre cei mai mari poeți ai temnițelor comuniste. A fost arestat la 2 februarie 1950, în urma altui denunț al unui coleg, și a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru „crima de uneltire împotriva păcii”, pentru volumul „Cântece de dor și război”. După ce a trecut prin închisorile Uranus, Galați și Jilava, a fost trimis în lagărul de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. A fost eliberat la 13 mai 1954, după ce mai făcuse încă 100 de zile supliment față de cei 4 ani de condamnare oficială. Întors în București, ca fost deținut politic nu i s-a permis sa se angajeze decât ca om de serviciu, portar, magazioner de șantier și abia după un timp, contabil și pedagog pentru elevii de liceu. Deși avea interdicție de a publica, a reușit totuși să publice câte ceva în revistele Rebus și Urzica, folosind pseudonime precum Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru. În anul 1958 autoritățile au reușit să stabilească legătura între versurile care circulau printre condamnații de la Canal și autorul acestora, Andrei Ciurunga. La 28 noiembrie 1958 a fost arestat din nou și a primit o condamnare de 18 ani de muncă silnică. A executat pedeapsa în Balta Brăilei și la Gherla. A fost eliberat odată cu toți deținuții politici, în iulie 1964. Andrei Ciurunga a fost reprimit în Uniunea Scriitorilor în 1967 și a început să-și publice opera, atât cât i-a permis cenzura.
„Nu-s vinovat față de fapta mea”
Mircia Muntean a fost ales primar al Devei în 1996 şi a condus oraşul (cu o întrerupere de patru ani, 2012 – 2016, timp în care a prestat la Casa Poporului ca deputat) până în aprilie 2017 când a fost încarcerat pentru fapte asimilate corupţiei, condamnat definitiv la șase ani închisoare cu executare. În luna septembrie a anului 2013, Mircia Muntean a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare şi la plata unor despăgubiri de peste 330.000 de dolari, într-un dosar în care a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice. Infracţiunile sunt legate de cedarea iegală a unor terenuri din domeniul public, fapte comise în 1999, în vremea în care era primar al Devei. În mai 2015, Mircia Muntean a fost trimis din nou în judecată, fiind acuzat că în 30 octombrie 2014, s-a urcat băut la volan şi a provocat un accident uşor.
