”Decât să vii bătut acasă, mai bine dai tu primul!”. Avem această percepție cum că în viață, ca să fii cel puternic, trebuie să fii îndârjit, să te impui, să ceri obediență celor din jur. Ne construim caracterul după aceste principii și le oferim copiilor noștri un model de luptător care se înalță indiferent la ceea ce lasă în urmă. Ne privim copiii cu mândrie atunci când realizăm că nu sunt niște papă-lapte, niște plângăcioși sensibili ci, din contră, sunt aceia care iau cu forța ceea ce doresc, aceia care sunt în centrul atenției, pe genul cool și important în grupul lor social, mai degrabă hărțuitori decât hărțuiți.
de Mădălina Oana

Pentru cei care nu au aflat încă, această percepție are o etichetă: se numește bullying și este interzisă prin lege în școli, chiar și în România.

Definiția bullying-ului cuprinde trei elemente cheie: 1. Intenția de a face rău, 2. Dezechilibrul de putere și 3. Acțiunile sau amenințările agresive repetate. A nu se confunda cu impolitețea sau răutățile pasagere.

Efectele fenomenului de bullying au început să fie luate în serios atunci sinuciderile celor afectați au continuat să apară, într-un număr tot mai mare. Și chiar dacă nu vorbim despre acte tragice și finale, traumele pe care acest fenomen le are asupra celor hărțuiți sunt dramatice și (de cele mai multe ori) permanente.

Bullying-ul poate fi fizic, verbal, relațional și cibernetic. Oricare dintre forme este la fel de gravă.

Deși poate avem impresia că agresorii provin din familii dezorganizate, din medii sociale sărace, că sunt acei huligani de care am fost învățați să ne ferim de mici, în realitate, bullyingul poate apărea oriunde, întrucât este un comportament social acceptat sau ignorat. Și asta se poate vedea în motivele pentru care copiii agresează:

-pentru a câștiga statut social

-pentru a-și menține puterea și controlul

-pentru a se bucura de atenția colegilor

-pentru că au această oportunitate (indiferența adulților reprezintă o undă verde acordată acestui fenomen).

Cu toate că poate nu am conștientizat, cu toții am făcut parte din fenomenul bullying-ului, în cele trei calități ale sale: de hărțuit, de hărțuitor sau de martor pasiv.

Vești noi: bullyingul poate fi combătut! Iar primul pas în acest proces este conștientizarea existenței lui și a efectelor care îl însoțesc.

Știu că pare că vorbesc despre acest fenomen referindu-mă strict la copii. Dar bullingul este ultra prezent în viețile noastre, ale tuturor, fie că vorbim despre un șef care are un dinte împotriva noastră, fie de un coleg care face mereu glume pe seama noastră, fie de un politician care își folosește statutul ca să obțină ce dorește. Poate suntem chiar noi hărțuitorii sau poate suntem victime sau poate doar ne bucurăm că li se întâmplă altora și nu nouă. Suntem atât de obișnuiți ca bullyingul să fie parte activă în viețile noastre încât nici nu am observat când ne-am transformat în adulți nefuncționali, pregăți la orice oră să înceapă o bătălie de la capăt.

1 COMENTARIU

  1. Mă bucur că există persoane interesate de fenomenul bullying și ciberbullying. Fac parte din echipa de implementare de la Liceul Tehnologic Retezat Uricani din cadrul unui Proiect Erasmus+ APPs – K A201, coordonator Agenția italiană INDIRE. Recent ne-am întors din Polonia de la penultima activitate Erasmus+. Dacă doriți vă trimit și o scurta diseminere a activității noastre. Ne-am bucura de o colaborare în viitor pe acestă problemă. Vom avea în curând și o Conferință cu participare națională și internațională la Uricani.
    prof. Băroi Cornel

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here