Mai marii judeţului acţionează de parcă ar figura pe ştatele de plată ale Supercom Bucureşti, firma patronată de un fost senator PSD. Din 15 mai 2019, Supercom operează nelegal pe deponeul ecologic de la Bârcea Mare, având protectoratul declarat al şefilor Consiliului Judeţean Hunedoara. Mai mult, şefii judeţului şi-au retractat unilateral toate acele angajamente (asumate în scris) care pot diminua profitul firmei Supercom, ducând Hunedoara spre o situaţie de infrigement cu costuri greu de estimat
Marcel Bot
Varianta foarte scurtă a subiectului ar fi: Consiliul Judeţean Hunedoara s-a căciulit la Salubritate SA să preia fără taxe de depozitare finală gunoaiele judeţului, promiţând să şi le care, în câteva luni, la deponeul ecologic, unde urmau să fie acceptate cu titlu gratuit de „chiriaşul” care administra deponeul, firma Supercom Bucureşti. Timp de doi ani, interesele operatorului au fost mai tari decât angajamentele proprietarului, respectiv Consiliul Judeţean, astfel că doar o treime din deşeuri au ajuns la deponeu. În decembrie 2018, şefii judeţului au desfiinţat pur şi simplu, unilateral, toate angajamentele asumate, fără să anunţe partenerii şi fără să pună altceva în locul vechilor înţelegeri. Trebuie menţionat faptul că angajamentele CJ Hunedoara sunt parte a autorizaţiei de funcţionare pe deponeu. Agenţia pentru Protecţia Mediului a sesizat înşelătoria şi a suspendat activitatea. Preşedintele Mircea Bobora (di)spune că Supercom trebuie să lucreze (chiar şi nelegal) „pentru binele hunedorenilor”. Administratorul public Costel Avram pretinde că pe groapa temporară au rămas doar deşeurile Primăriei Deva. Cele ale judeţului au dispărut prin transport sau degradare. (De parcă devenii aruncă la ghenă moaşte ne-stricăcioase.) Vineri (31 mai 2019), prefectul Fabius Tiberiu Kiszely ne-a promis că va pune Garda de Mediu în mişcare pentru respectarea legii. Şi s-a ţinut de cuvânt. (Timp de doi ani comisarii Gărzii n-au mişcat un pai fără binecuvântare de la conducerea PSD a judeţului.) Intervenţia prefectului a dezamorsat conflictul pe moment, dar fondul problemei rămâne nerezolvat.
Cum s-a ajuns la criza gunoaielor
Începând cu a doua jumătate a anului 2016, Hunedoara se afla într-o criză majoră a gunoaielor: vechile gropi neconforme au fost închise, iar deponeul ecologic încremenise în proceduri de licitaţie. Noii stăpâni PSD ai judeţului promiteau să inaugureze deponeul până la finele anului 2016. (Minciuna asta l-a determinat pe preşedintele Mircea Bobora să promită că nu va mai promite termene fixe…) Consiliul Judeţean Hunedoara, ca titular de proiect SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor), trebuia să găsească rapid o soluţie şi, astfel, au apărut cele două platforme temporare de depozitare a deşeurilor: la Deva şi Petroşani. Autorităţile de Mediu au fost de acord cu înfiinţarea lor, dar au pus condiţia ca ele să fie lichidate de îndată ce va intra în funcţiune CMID – deponeul ecologic – de la Bârcea Mare. S-au semnat acte cu angajamente ferme însuşite de Consiliul Judeţean – proprietar al CMID, şi ADI Deşeuri (asociere care cuprinde toate primăriile din Hunedoara) – în calitate de producător de deşeuri. Ulterior – cum vom arăta mai jos – şefii judeţului şi-au retractat unilateral angajamentele. Fără să pună nimic în loc şi fără să-şi informeze partenerii. (Un act de autoritate supremă, semn că abuzurile PSD n-au intrat la pârnaie odată cu Dragnea.)
Supercom intră pe uşa din dos în afacere
La începutul lunii mai 2017, şefii judeţului au dat deponeul pe mâna unui fost senator PSD (mandatul 2004-2008), Ilie Ciuclea, patronul firmei Supercom Bucureşti. Astfel, investiţia de 55 de milioane de euro a ajuns să producă bani pentru un operator neautorizat (la vremea respectivă), iar atribuirea s-a făcut fără licitaţie, printr-o şmecherie juridică, semnându-se un contract de prestări servicii (nr. 5323) care în fapt are toate atributele unei concesiuni. (Practic, i-au zis „de prestări servicii” pentru că ar fi fost ilegal să concesioneze fără licitaţie.) Câteva zile mai târziu, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara a emis Autorizaţia Integrată de Mediu (AIM 2/15.05.207) titularului de proiect, respectiv Consiliul Judeţean Hunedoara pentru operarea în CMID Bârcea Mare, iar şefii judeţului au transferat-o către Supercom, în condiţiile în care actul are valabilitate 10 ani, iar contractul cu Supercom era de doar doi ani, anticipând cumva rezultatul licitaţiei ce urma să se ţină.
Angajamentele administraţiei judeţene
Una din condiţiile de operare în deponeu era că: „imediat după intrarea în funcţiune (a deponeului), vor fi preluate cantităţile de deşeuri municipale stocate temporar pe cele două facilităţii de stocare temporară de la Deva şi Petroşani, conform angajamentelor asumate de Consiliul Judeţean Hunedoara prin adresele nr. 15.819/ 23.11.2016, nr. 16451/ 7.12.2016, nr. 17.323/ 23.12.2016”, plus alte hotărârii ale AGA SMID. Mai mult, au fost adoptate două hotărâri ale CJ Hunedoara (nr. 146/ 2016 şi nr. 193/ 30 august 2017) prin care deşeurile istorice urmau să fie transferate cu titlu gratuit la CMID Bârcea, adică pe deponeul aflat în proprietatea administraţiei judeţene. Numai că, în curtea CJ Hunedoara, la deponeu, regulile au fost dictate de interesele financiare ale firmei Supercom, care nu voia să accepte deşeuri fără bani. Astfel, deşeurile istorice care trebuiau să dispară în primul an de funcţionare al CMID Bârcea sunt şi acum, în mare parte, pe platforma temporară de la Deva. Garda de Mediu a fost sesizată în mod repetat că nu sunt respectate condiţiile de operare pe deponeu conform Autorizaţiei de Mediu. Fără nici un rezultat. Cel puţin patru rapoarte de control ale Gărzii ar trebuie să fie publice, dar ele au fost dosite. La finalul anului 2018, când Supecom a devenit administrator al CMID cu acte în regulă, transferul deşeurilor istorice a încetat definitiv.
Consiliul Judeţean nu-şi mai respectă angajamentele
Depozitul temporar de deşeuri din Deva a funcţionat până în august 2017, acumulând în jur de 130.000 de tone, din care 59.397 tone provenite din Deva şi 70.551 tone de deşeuri produse de celelalte primării ale judeţului. Până la data de 31 decembrie 2018 au fost transferate la CMID Bârcea 45.689 tone, astfel că am mai rămas 86.157 tone, potrivit datelor de intrare pe platforma temporară. Acestea sunt cifre maximale, având în vedere că deşeurile se degradează în timp. Oricum, cantitatea exactă se va şti doar după ce vor fi transportate toate la deponeu. Aşadar, din acte reiese că judeţul mai are 26.760 tone, restul fiind deşeuri ale Primăriei Deva. La data de 14 decembrie 2018, CJ Hunedoara a adoptat o hotărâre (nr.310) privind Planul de investiţii pe anul 2019, prin care desfiinţează toate gratuităţile pentru gunoaiele istorice, fără să informeze şi celelalte părţi faţă de care şefii judeţului îşi luaseră nişte angajamente. (Primăria Deva, spre exemplu, a fost informată după cinci luni, în 26 mai 2019, şi doar atunci când primarul Florin Oancea a solicitat explicaţii printr-o adresă din 16 mai 2019.) De acum deşeurile istorice vor fi depozitate contra cost. Cum rămâne, totuşi, cu cele care au fost preluate gratuit? De ce trebuie să existe dublu standard, unii să plătească şi alţii nu?
Doar instanţa şi Curtea de Conturi mai pot face lumină
Primăria Deva este în proceduri de licitaţie pentru angajarea unui transportator, dar firmele de salubrizare nu se prea înghesuie pentru că la CMID Bârcea se operează primitiv. Maşinile sunt obligate să basculeze gunoiul în celula de depozitare pentru că nu există o rampă amenajată. La ieşire, maşinile sunt împinse din spate cu şenilatele că să scape din nămolul în care se afundă. (Nu mai punem la socoteală că, trecând prin groapă, preiau şi împrăştie mizeria în spaţiul public.) Edilii Devei sunt nemulţumiţi că revocarea gratuităţilor s-a făcut fără nicio informare prealabilă din partea administraţiei judeţene. „Sunt multe întrebări la care trebuie să răspundă Consiliul Judeţean… Pe noi acum ne interesează ca deveni să respire aer curat, iar acele deşeuri să nu devină un focar de infecţie. Vrem ca legislaţia de Mediu să fie respectată şi să nu ajungem într-o situaţie de infrigement. Vom plăti, după care ne vom judeca cu Consiliul Judeţean, dacă nu ajungem la un acord comun”, a declarat Adrian David, consilier al primarului Florin Oancea.
