Întreb pentru că prostia e un proiect asumat, nu te trăsneşte din senin. Alegi să fii prost din lene sau pentru că te doare-n cur de suferinţa pe care o dezlănţui în jurul tău, ca să dau doar două motive…
de Marcel Bot

La Sarmizegetusa Regia a murit un om din prostia celor care au desfiinţat refugiul provizoriu fără să pună altceva în loc. Anchetează cineva şleahta de birocraţi pentru ucidere din culpă? Mă îndoiesc. Nici măcar de vreo demisie „de onoare” nu vom auzi. Ei vor continua să-şi încaseze salariile lor „nesimţite” şi să ia cotă parte din proiectele pe care, chipurile, le coordonează. Părtaşi doar la câştig – niciodată la suferinţă.

Un om de pază a murit sub cod galben la Regia pentru că a ales să stea alături de turiştii lui. Turişti pe care nu mai avea unde să-i adăpostească (cum prevede protocolul) din cauza unor birocraţi care au desfiinţat refugiul provizoriu, repet, fără să pună altceva în loc.

În urmă cu un an, o bătrânică a intrat în hipotermie şi doi tineri erau în stare de leşin tot din cauza ploilor năprasnice care se abat mereu asupra monumentului UNESCO din Munţii Orăştiei. Atunci, administratorul monumentului, Vladimir Brilinsky, a amenajat un adăpost mobil şi temporar, pe banii lui. „Totdeauna, între copac şi monument am ales, fără ezitare, monumentul. Dar între monument şi om, tot fără ezitare, am ales omul. Bălos (Angela Bălos, consilier la Direcţia de Cultură Hunedoara, n.red.), ai înţeles, în sfârşit? Evident că nu, pentru că e greu” (Brilinsky, 4 octombrie 2018).

Era un acoperiş proptit în şase ţăruşi. O improvizaţie făcută să salveze vieţi. Dar Sorin Vasilescu, vicepreşedinte PSD al Consiliului Judeţean Hunedoara, a văzut în asta doar oportunitatea de a-i da un brânci administratorului „incomod” de la Regia. „Totul a plecat de la construcţia unui adăpost în Sarmizegetusa Regia, în perioada în care situl a fost afectat de calamităţi. Direcţia de Cultură a constatat că este o construcţie ilegală şi ne-a pus să îl demolăm. Nu spun că nu era necesar, dar trebuia făcut legal”, declara pe atunci Vasilescu.

A trecut aproape un an de când „coordonatorul” monumentului UNESCO, Sorin Vasilescu, tot face la refugiul ăla legal şi nu-l mai termină. În tot acest timp, monumentul a funcţionat (şi funcţionează încă) fără adăpost, în ciuda semnalelor trase de jandarmi şi nu numai. „Nu doresc să fiu complice la punerea în pericol a vieţii vizitatorilor, datorită neglijării riscurilor existente şi nu doresc să fiu complice la rezultatele dezastruoase ale deciziilor luate de vicepreşedintele Vasilescu”, avertiza Brilinsky la 1 octombrie 2018.

„Coordonatorul” Sorin Vasilescu  ar fi putut dispune montarea unui container cum sunt cele pentru muncitorii de pe şantiere sau – şi mai simplu – să monteze un cort (chiar a promis asta), dar n-a făcut nimic şi tragedia s-a produs.

Zilele trecute, un om de pază a murit lovit de fulger, la Sarmizegetusa Regia. Era cod de vreme rea şi steagul galben se ridicase în Cetate, avertizând oamenii să se ascundă pe undeva… Dumnezeu ştie pe unde că refugiu nu mai există.

Un om de pază a murit pentru că a ales să stea alături de turiştii lui, pe care nu mai avea unde să-i adăpostească. Cu natura nu te poţi pune, nu-i aşa? Dar cu prostia tuturor vasileştilor care distrug vieţi prin lenea şi incompetenţa lor, cu ei ne putem pune? Sau ar trebui să trecem şi proasta guvernare în cod roşu de vremuri rele…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here